FIECARE SUFLARE A SERII

Fiecare suflare a  serii,

însufleţeşte  aisbergul-inimă .

Grea mantie întunecată,

îşi  răstoarnă  fiinţa

în căuş de dor .

Torţele  sufletului tremură  uşor…

S-au stins deja ?

Înseamnă că  îi e mai bine-n întuneric

cald,

străluceşte zadarul .

Tăvălugul amintirilor,

m-a  pudrat  toată ,

c-un  praf de stele,

ce straniu ,au culorile curcubeului,

de parcă tot le plouă…

şi  nu desluşesc niciodată ,

dacă eşti tu în oglindă  sau eu ,

niciodată nu ştiu de-i zi sau e noapte,

de-s vie sau  nu …

voi afla…

la răscruce.

Să-ncep să trăiesc …să învăţ !

Sau să mor,mai curând …să învăţ!

Cărăuşul sărutărilor de floare,

s-a oprit  pe  carâmbul  cizmei prăfuite,

şi nu cutează să-mi privească –n  ochi văpaia .

Aşteaptă tot briza de argint a lunii să pornească la drum,

cu licurici drept felinare

şi cu florile de tei ,

coloane,printre sâni .

 

Şi gura, să-mi astupe ,va voi ,

dar  ţipete  de  humă ,o  să  le- arunc  pe cer

şi  înapoi se vor întoarce,

prunci, scăldaţi  în  mir .

                                                       ROXANA MARIA 2013Image

Advertisements
By ROXANA MARIA

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s